Iașul este unul dintre cele mai mari orașe din România, dar datele oficiale arată clar că, din punct de vedere economic, rămâne în urma altor centre urbane importante. Analizele statistice arată că orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov au reușit să se dezvolte mai rapid și mai echilibrat. Între timp, Constanța și Oradea au început să se distanțeze vizibil de Iași. Concluzia reiese dintr-o analiză amplă publicată de REPORTERIS și a fost realizată pe baza datelor Institutului Național de Statistică și a prognozelor economice internaționale.
Iași, un oraș mare, dar cu o economie care nu mai ține pasul Unul dintre cei mai importanți indicatori este PIB-ul pe locuitor. În județul Iași, acesta se situează la aproximativ 14.400 de euro, adică în jur de 85% din media națională. Cu alte cuvinte, Iașul produce mai puțin pe cap de locuitor decât media României.
Prin comparație, Cluj a ajuns la aproximativ 30.000 de euro pe locuitor, iar Timiș și Brașov se află în jurul valorii de 25.000 de euro. Aceste diferențe explică de ce alte orașe pot susține salarii mai mari, investiții constante și proiecte pe termen lung. Problema majoră: industria aproape lipsește Cea mai mare slăbiciune a Iașului este industria. Aceasta reprezintă doar aproximativ 12% din PIB-ul județului, mult sub nivelul altor județe mari din țară. Economia locală este dominată de servicii, care generează peste două treimi din PIB. Serviciile pot aduce creștere rapidă, dar sunt mai fragile. Ele depind de consum, de decizii luate în afara țării și de evoluțiile pieței globale. În schimb, județe precum Cluj, Timiș sau Brașov au o industrie puternică, bazată pe producție, logistică și exporturi. Această structură le oferă stabilitate și creștere constantă.
Un decalaj vechi de zeci de ani Diferențele economice nu au apărut recent. Regiunea Nord-Est a fost, istoric, mai puțin dezvoltată. În perioada comunistă, zona a trecut printr-o industrializare forțată, dar multe dintre acele capacități de producție s-au prăbușit după 1990. Datele statistice arată că, în ultimii 25 de ani, Iașul nu a reușit să se apropie de media națională a PIB-ului pe locuitor. În același timp, alte județe au recuperat rapid sau chiar au depășit această medie. Pe lângă lipsa industriei, studiile mai indică și alte dificultăți. Infrastructura rutieră și feroviară este slab dezvoltată, universitățile din Iași pierd poziții în clasamentele naționale, iar zonele centrale ale orașului oferă puține opțiuni de viață urbană și divertisment. Unicul domeniu în care Iașul deține un record național este pelerinajul religios, un fenomen important din punct de vedere cultural, dar care nu aduce dezvoltare economică pe termen lung. Creștere există, dar pornește de jos Un studiu realizat de Oxford Economics include Iașul printre orașele europene cu o creștere economică rapidă în perioada 2010–2025. Aproape jumătate din această creștere este legată de sectorul IT și al comunicațiilor, dar și de statutul de oraș universitar.
Totuși, specialiștii vorbesc despre așa-numitul „efect de bază”. Asta înseamnă că procentele mari de creștere pleacă de la valori inițiale mici. În termeni simpli, Iașul crește, dar nu suficient de mult pentru a prinde din urmă orașele care au deja economii puternice. Prognozele pentru perioada 2024–2027 indică o creștere economică medie de aproximativ 3,8% pe an. Chiar și așa, specialiștii avertizează că diferențele față de Cluj, Timișoara sau Brașov nu vor fi recuperate.
În timp ce orașele cu o bază industrială solidă continuă să acumuleze capital și investiții, Iașul riscă să rămână sub media națională și să fie depășit definitiv de orașe precum Brașov, Constanța și Oradea, care intră într-o categorie economică superioară.
Citeste Intreg Articolul