Cum a evoluat piața de fuziuni și achiziții din Europa Centrală și de Est în ultimii ani, ce rol joacă România în acest ecosistem și unde se îndreaptă investițiile în 2026? Despre dinamica acestei piețe și perspectivele pentru perioada următoare am discutat, într-un interviu, cu Răzvan Butucaru, din perspectiva analizei macro și a studiilor Forvis Mazars, și cu Andrei Gemeneanu, din experiența directă a investițiilor prin Morphosis Capital.
Piața de fuziuni și achiziții din Europa Centrală și de Est traversează o perioadă de creștere și maturizare, chiar și într-un context geopolitic volatil. Tranzacțiile devin tot mai complexe, iar investitorii locali și internaționali caută oportunități care să combine lichiditatea cu potențialul de dezvoltare pe termen lung.
Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars în România, a vorbit despre evoluția pieței de fuziuni și achiziții din Europa Centrală și de Est, evidențiind că „piața a înregistrat valori mai ridicate, chiar dacă numărul tranzacțiilor a rămas relativ constant”. Iar Andrei Gemeneanu, Co-founder & Managing Partner, Morphosis Capital și președinte ROPEA, a completat perspectiva, subliniind că România „continuă să fie atractivă, iar ecosistemul local s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani”, cu fonduri care încep să demonstreze lichiditate la toate dimensiunile tranzacțiilor, ceea ce atrage investitori și crește relevanța pieței locale.
Cum a evoluat piața de fuziuni și achiziții din Europa Centrală și de Est în ultimii ani?
Răzvan Butucaru: Înainte de a răspunde la această întrebare, aș vrea să facem două precizări pentru ascultători. Piața de fuziuni și achiziții nu este o piață reglementată. În acest sens, tranzacțiile care sunt anunțate depind de decizia părților, dacă aleg să comunice finalizarea acestora, atât din punct de vedere al numărului, cât și al valorii. (…) Acest lucru înseamnă că cifrele pe care le voi discuta sau prezenta trebuie interpretate ca tendințe, și nu ca niște cifre exacte. Astfel spus, piața de fuziuni și achiziții din Europa Centrală și de Est în 2025, dacă ar fi să o caracterizăm pe scurt, ar însemna mai puține tranzacții, dar cu valori mai ridicate.
Este o evoluție bună, mai ales având în vedere contextul geopolitic actual, o evoluție care arată că societățile din Europa Centrală și de Est au ajuns la un nivel de maturitate, fiind capabile să genereze tranzacții mari și foarte mari. Această valoare ridicată a pieței este determinată de câteva tranzacții de dimensiuni mari. De asemenea, putem observa o evoluție pozitivă, în creștere de la o perioadă la alta. Practic, în acest an, cred că înregistrăm una dintre cele mai mari valori din ultimii 3-4 ani.
O altă tendință care merită punctată este schimbarea ponderii investitorilor. În mod tradițional, în Europa Centrală și de Est, peste 45% dintre investitori provin din afara regiunii, dacă ne raportăm la numărul de tranzacții. În ceea ce privește valoarea acestora, ponderea depășește 50%, ajungând la 54% și chiar la 60% în anii precedenți.
Anul acesta, ceea ce observăm este că investitorii din Europa Centrală și de Est, care investesc în aceeași regiune, au o pondere mai mare în valoarea tranzacțiilor, aproape dublă față de perioada precedentă. Mai exact, aproximativ 22% din valoarea agregată a tranzacțiilor din Europa Centrală și de Est este făcută de investitori din regiune, care investesc în alte țări din regiune: investitori din Polonia, de exemplu, care investesc în România.
O altă tendință pe care cred că este bine să o punctăm este faptul că, în 2025, observăm din ce în ce mai multe companii antreprenoriale care intră în piața de fuziuni și achiziții. Aproape jumătate dintre companiile din Europa Centrală și de Est sunt companii antreprenoriale, uneori aflate chiar la prima generație de antreprenori. Aceștia își doresc să-și definească parcursul pe mai departe: fie aleg să vândă companiile către investitori, care ulterior le dezvoltă, fie, la rândul lor, creează vehicule investiționale – de tip family office – prin care investesc, la rândul lor, în regiune. Deci, aș putea spune că piața a avut o evoluție bună, chiar foarte bună, în contextul geopolitic actual și că ne păstrăm avantajele competitive și de integrare, practic, cu piața europeană. Sperăm să continuăm această evoluție și în perioada următoare.
România poate genera tranzacții mari
Care este locul României în această piață și cum a evoluat de-a lungul timpului?
Răzvan Butucaru: România s-a aflat pe radarul investitorilor și este una dintre cele mai active piețe din regiune. După numărul de tranzacții, ne situăm pe locul 3, după Polonia și Austria. Avem o scădere față de perioada precedentă, atât în ceea ce privește numărul de tranzacții, undeva la peste 105 tranzacții, la o valoare relativ constantă, situată între 2,3 și 2,5 miliarde.
Totuși, avem o piață care a generat, în 2025, una dintre cele mai mari tranzacții din regiune, respectiv vânzarea de către Mid Europa Partners a Centrului Medical Unirea (CMU) – rețeaua de sănătate privată Regina Maria – către reteaua Mehiläinen din Finlanda, pentru aproximativ 1 miliard de euro, conform valorii anunțate a tranzacției.
O tranzacție care ocupă locul 6 în regiune ca dimensiune și locul 2 ca exit realizat de un fond de private equity în 2025. Acest lucru arată că și România are capacitatea de a genera tranzacții mari și foarte mari. Și mai ales, evoluția a fost una foarte bună și în contextul specific local pe care l-am avut: un an electoral, numeroase schimbări, destul de multă incertitudine, inclusiv schimbări legislative și fiscale. Cu toate acestea, piața s-a menținut la un nivel activ, un nivel la care investitorii rămân interesați de piața din România.
Piața devine tot mai atractivă
Andrei Gemeneanu: Atât la nivelul regiunii, cât și la nivelul României, în mod specific, piața devine din ce în ce mai atractivă. Într-un fel, vechiul clișeu spunea că în Europa de Vest ai stabilitate, iar în Europa de Est ai instabilitate. Acum, instabilitatea este prezentă peste tot, însă, în regiunea noastră, instabilitatea vine la pachet cu mai multă creștere, ceea ce o face mai atractivă.
Dacă ne uităm specific la industria de private equity din România – și ai menționat capacitatea mea în cadrul Morphosis, însă voi vorbi și din perspectiva rolului de președinte al ROPEA (Asociația de Investiții Private din România) – țara noastră continuă să fie atractivă. Ecosistemul local s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Dar în egală măsură trebuie să luăm în considerare și faptul că există încă foarte multe oportunități în viitor. Un indicator relevant de avut în vedere este valoarea investițiilor de private equity ca procent din produsul intern brut. În România, acest procent este de aproximativ 10 ori mai mic decât media regiunii, iar media regiunii este de 5 ori mai mică decât cea din Europa de Vest. Deci suntem pe un trend de creștere și avem indicatori pozitivi.
Cred că este important de subliniat, ceea ce a punctat și Răzvan, că piața din România începe să demonstreze lichiditate. Pentru investitorii instituționali, și, în general, pentru a avea scalare în această industrie, trebuie să vorbim despre capital instituțional: de la instituții financiare de dezvoltare (DFIs) precum EIB, EBRD și IFC, până la alți investitori instituționali și, desigur, capitalul antreprenorial local. Aceste family offices despre care vorbea și Răzvan au început să demonstreze lichiditate în toate categoriile de valori și dimensiuni tranzacționale.
Asta este deosebit de important, pentru că un investitor instituțional va intra într-o anumită geografie doar dacă există lichiditate sistemică – adică investitorii care investesc tichete de 5 milioane pot face exit către cei care investesc tichete de 15, care la rândul lor fac exit către cei care investesc tichete de 50 de milioane și așa mai departe.
De exemplu, tranzacția de exit a Regina Maria către Mehiläinen trebuie privită și în context: investitorii companiei finlandeze sunt două dintre cele mai mari fonduri de private equity din lume, CVC și Hellman & Friedman, cu zeci, probabil între timp sute de miliarde de assets under management, ceea ce reprezintă un vot clar de încredere.
Acum, evident, ceea ce căutăm, dacă mă uit din perspectiva Morphosis, este ceva ce ne animă pe noi în mod specific, să susținem acești campioni locali, pentru a-i transforma în campioni regionali și internaționali. Ne bucurăm de câteva povești de succes din portofoliul Morphosis: cum este recentul exit al companiei La Cocoș către companiile din grupul german Schwartz, care va dezvolta compania la nivel internațional; EMI, care a devenit activă pe piața achizițiilor și a cumpărat companii în Belgia și Olanda; sau DocProcess, care a realizat exitul către un investitor strategic din Franța.
Aceste companii care transformă poveștile românești în povești internaționale de succes reprezintă un lucru cu care ne mândrim și ne dorim să avem cât mai multe exemple de acest gen, nu doar pentru noi ca firmă, ci și pentru economia țării în ansamblu.
Și pentru 2026, ce ne puteți spune despre activitatea fondurilor de private equity?
Andrei Gemeneanu: Cum îmi place mie să spun, aceasta este o părere specifică Morphosis: job-ul unui manager de private equity este să identifice oportunități, indiferent de climatul macroeconomic. Poate fi creștere, boom, recesiune, stabilitate sau volatilitate. Întotdeauna trebuie să găsim oportunitatea în aceste condiții.
Am avut un șef în trecut care spunea: „Nu irosi niciodată o criză bună” – never waste a good crisis. Acum, suntem într-o recesiune tehnică, nu cred că suntem încă într-o criză, dar sperăm să nu ajungem într-una. Chiar și în acest context rămân optimist pentru 2026: sunt sectoare care cresc, există în continuare oportunități de consolidare, cu siguranță dinamica va continua să fie pozitivă.
Ecosistemul s-a dezvoltat foarte mult. Revenind puțin la ROPEA, în prezent avem 27 de fonduri membre și 47 de membri asociați, printre care le mulțumim colegilor de la Mazars pentru că ne sunt alături și sunt un membru foarte activ al comunității. Dintre aceste 27 de fonduri de private equity și venture capital, unele sunt concentrate exclusiv pe piața din România, însă toate – fie că sunt din Varșovia, Londra sau alte geografii – au un focus pe piața din România.
Iar asta, cu siguranță, va duce la o dinamică bună a pieței și la această lichiditate, care este cel mai important lucru. Până la urmă, poți investi, poți crește, dar trebuie și să poți vinde, și să returnezi capitalul către investitori.
Creștere în piața fondurilor de private equity
În această perioadă, care sunt sectoarele preferate de investitori?
Răzvan Butucaru: Aș vrea să completez cu observațiile lui Andrei privind evoluția din 2025 a fondurilor de private equity. Astfel, piața de private equity, urmând trendul general al pieței de fuziuni și achiziții, a înregistrat o creștere semnificativă a valorii tranzacțiilor.
Dacă vorbim din punct de vedere al achizițiilor de companii, aici vorbim de o piață estimată la 7,7-8 miliarde de euro în 2025, în creștere cu aproximativ 25% față de perioada precedentă. În ceea ce privește exiturile, adică vânzările de către fondurile de private equity, vorbim de aproximativ 7,1 miliarde de euro, aproape dublu față de perioada precedentă. Ceea ce arată, practic, o activitate bună a fondurilor de private equity, o creștere, practic, a lichidităților în piață…. Citește Întreg Articolul